Despre Noi
Bună, eu sunt Ina Cristea, o mare pasionată de pian și de transmiterea bucuriei muzicii către cât mai mulți oameni. Călătoria mea în lumea sunetelor a început cu 12 ani de studiu la Școala de Arte „Octav Băncilă” Iași, secția pian. În următorii 4 ani, am fost studentă a Universității de Arte “G. Enescu”. Au urmat apoi 2 ani de master și colaborarea, între 2007 și 2008, cu Filarmonica de Stat “Moldova” Iași.
În decursul anilor, am câștigat numeroase premii la concursuri naționale și internaționale, participând, de asemenea, și la masterclass-uri cu pianiști și profesori renumiți.
Mi-a plăcut mereu să împletesc toată această pregătire muzicală cu descoperirea metodelor celor mai moderne de predare a pianului, a rolului imaginației, a poveștilor amuzante, a răbdării și relaxării în învățarea acestui instrument nobil.
Pentru mine, satisfacția supremă este atunci când un copil sau un începător de orice vârstă capătă ușor bucuria atingerii clapelor, pentru că progresul elevilor mei este cea mai mare recompensă pe care o pot primi ca profesoară și ca om. De aceea, vă invit cu dragă inimă la lecțiile de pian Ina Cristea.
Copilul tău poate învăța acum mult mai ușor un instrument muzical minunat. Metoda pedagogică „Ina Cristea” de predare a lecțiilor de pian este gândită să fie cât mai relaxantă, mai simplă și mai eficientă. Metoda se bazează pe rabdarea și pe simțul de observație al profesorului, care își adaptează predarea la caracteristicile fiecărui elev.
Așadar, nu există un sistem standard, aplicat oricui. Observ și dezvolt particularitățile individuale și personalitatea viitorului artist, apoi lucrez cu un repertoriu potrivit fiecăruia dintre ei. Esențial pentru mine este să-l învăț pe elev cum să studieze, nu cum să cânte perfect. De asemenea, nu contează atât numărul de ore de studiu, ci calitatea atenției.
Învățarea prin povești
Pentru elevii mici, începând cu vârsta de 4 ani, aplic metode amuzante și eficiente de învățare a bazei teoriei muzicale. De exemplu, pentru învățarea notelor ne imaginăm că întreaga claviatură conține o lume de poveste care se împarte în două împărății: împărăția notelor cu glas subțire, peste care stăpânește mâna dreaptă și împărăția notelor cu voce joasă, peste care este stăpână mâna stângă.
La hotarul dintre cele două împărății stă Domnul Do, care are grijă ca mâinile să nu treacă fără voie dintr-o împărăție în alta. Fiecare notă devine, astfel, un personaj: Re - Regele, Mi - Domnul Mitică, Fa - Fata care face curat în castel, Sol - Soldatul, La - Lăcramioara și Si - Singurel. La alți copii funcționează bilețele lipite pe clape pentru fiecare notă, nota fiind asociată cu un animăluț, floricică, etc.
Pentru explicarea celor trei registre ne imaginăm că în registrul acut cântă păsărelele, în registrul mediu cântă copiii, iar în registrul grav ursuleții, asocieri din cele mai diverse care au rolul de a-i dezinhiba.
Pentru învățarea valorilor folosim fișe în care fiecare valoare este asociată unei imagini: nota întreagă este prințul, doimea este prințesa, pătrimea - dădaca, optimea - fetița iar șaisprezecimea - băiețelul. Calcularea lor matematică se face pe degete sau imaginându-ne împărțirea unor mere în mod egal între mine și ei.
Fiecare în ritmul lui
Pentru ca învățarea pianului să fie cât mai relaxanta, elevii mici au nevoie de pauze scurte în timpul lecției de pian. Astfel, au ocazia de a aprofunda ceea ce au învățat deja. Astfel, ei vor colora imagini împărțite pe secțiuni, având grijă ca fiecare parte a desenului să corespundă valorii sau notei respective.
Încerc să explic de fiecare dată logica internă a piesei, oricât de mic ar fi elevul și să găsesc metode pentru a se asimila logic o partitură. Apoi, bineînțeles că trebuie create reflexele. Logica, împreună cu reflexele, taie mult din emoții și, totodată, se mai rodează în timp. De aceea organizăm audiții cu public cât mai des.
Răbdare. Adaptare. Imaginație. Învățare distractivă.